Aseara am participat la adunarea generala a proprietarilor unde locuiesc cu chirie. Printre cele 10 persoane prezente au fost si un deputat, un fost senator, un profesor universitar pensionat, o procuroare, unul din directorii BCR Bucuresti, un afacerist, si inca 3 persoane cu functii nedefinite inca. Discutiile au durat aproximativ 2 ore si nu s-a hotarat nimic.
Printre subiectele abordate s-au numarat increderea in oameni, legalitatea activitatii administratorului, presedintelui cenzorului, portarilor si a femeii de servici, evaziunea fiscala, deturnarea de foduri, cvorumul sedintei in eventualitatea votarii. S-a dorit stablirea unor sarcini portarilor (care nu au asa ceva de aprox 5 ani), schimbarea unei tevi, descarcarea de gestiune a administratorului, alegerea unui nou comitet, a unui nou cenzor, micsorarea salariului de portar de la 600 de lei la 400 de lei, efectuarea unei lurari la subsol, punerea unui grilaj la un geam, apometre si repartitoarele la caloriferele de pe scara.
La sfarsit s-a hotarat ca administratorul (vinovatul fara vina) sa faca o lista a discutiiei cu care sa se plimbe pe la usi poate o semneaza cineva. Pe scurt: toti au dorit o solutie pentru scara si pentru ei dar nimeni nu a venit cu una.
Printre citate:
- “Trebuie sa ne implicam cu totii”,
- “Haideti sa gasim o solutie”
- “Va trebui sa avem incredere unii in altii”
- “Eu nu ma bag”
- “Il propun pe X-lescu in comitet”
- “Y-culescu e cel mai bun”
- “Pornim de la o idee gresita, nu este legal ceea ce dorim, va trebui sa facem totul legal”
- “E simplu nu costa nimic”
- “Ionescu sigur nu vrea asa ca nu avem cum”
- “600 de lei salraiul unui portar surd si orb este mult in functie de responsabilitatile pe care le are”
- “Il da afara si aduceti dumneavoastra unul pe 400 de lei cum spuneti ca este corect”.
- “Eu votez ceea ce hotaraste majoritatea”
In concluzie: intrunirea a fost degeaba si toti s-au certat 
Ramane sa mai fie intrunita urmatoarea adunare peste un an.
