Pizza de la cofetăria Olympos

Pe 1 ianuarie 2012 m-am aflat la Cluj. După ce am vizitat centrul orașului mi s-a făcut foame. Singurul loc deschis pe care l-am găsit a fost cofetăria Olympos. Interesant este că înăuntru am fost întâmpinat chiar de patron. Acesta avea un puternic accest grecesc.

Nu am servit nici o prăjitură. M-am gândit că cel mai bine pentru prima zi din an este să mănânc o pizza. Aceasta a fost bună și îndeajuns. A costat 15 lei și a fost de 28 cm. Interiorul este simplu și tematic iar desenele de pe pereți îmi plac.

thumbs cofetaria olympos 1 Pizza de la cofetăria Olymposthumbs cofetaria olympos 2 Pizza de la cofetăria Olymposthumbs cofetaria olympos 3 Pizza de la cofetăria Olymposthumbs cofetaria olympos 4 Pizza de la cofetăria Olympos

Club Chat Noir

Club Chat Noir din centru istoric se află pe strada Blănari nr. 5. Clubul este o semi bombă aflată la subsol plină cu fum de țigare, dovadă că nu funcționează aerisirea.

Muzica este plăcută iar prețurile sunt mici. Cuba Libre și Vodka cu suc de portocale costă 10 lei. Vârsta clienților cu greu depășește 25 ani. Se fumează din plin. Dovada …

Club Chat Noire Centru istoric Club Chat Noir

Centrul Comercial Maritomo

S-a deschis Maritimo Shopping Center la Constanța.  Am vizitat și eu, în weekend-ul deschiderii, cel mai mare mall de la mare. Nu m-a impresionat cu nimic. Inițial am fost decepționat. Este un mall standard dar mai spațios. La secțiunea de magazine nu cred că stă mai bine decăt City Mall din Parcul Tăbăcariei.

maritimo shopping center Centrul Comercial MaritomoAm observat câteva cafenele și două trei magazine locale. În rest aceleași branduri și magazine ca în orice mall, aceleași produse, aceleași mărimi de pantofi lipsă ca și în alte magazine din alte mall-uri. Pentru divertisment cred că au alocat un spațiu destul de mic. Biliard si squash. Bowling sau sală de jocuri nu există dar poți cheltuii banii la casino împreună cu familia.

Mall-ul Maritimo are și câteva plusuri:

1. Hypermarketul Auchan. Unul din motivele principale pentru care constănțenii o să vină la acest mall. Auchan este hypermarketul cel mai complet, în ceea ce privește gama de produse, cel mai mare ca suprafață și are prețuri foarte bune. Am observat că și Auchan Constanța respectă aceleași caracteristici.

2. Cinema City. Momentan cel mai mare cinematograf din Constanța. Acum sunt două cinematografe în oraș. Cred că putea să aibă mai multe săli. Totuși sunt îndeajuns opt săli decât deloc.

3. Chopstix mâncare chinezească. Mă bucur că au deschis și ei un magazin. În București sunt prezenți în cele mai importante mall-uri dar și pe segmentul livrărilor la domiciliu. Mă aștept ca în viitor apropriat să realizeze livrări și în Constanța. Astfel o să se dezvolte segmentul de livrări mâncare chinezească.

4.  Pure Fitness România. Cunoscutul brand își deschide o sală și în centrul comercial Maritimo unde o să aibă un succes mai mare. Probabil o să reloce sala din mall-ul mort Tomis.

5. Locuri de parcare îndeajuns de multe mai ales că mall-ul nu se află în inima orașului și nu există multe mijloace de transport. 2200 este numărul locurilor de parcare.

Cu bune și rele un nou centru comercial este binevenit în Constanța, mai ales că nu este contruit într-un parc, crează locuri de muncă (nu prea bine plătite) și concurență între mall-urile existente. Cred că mai este loc de încă un mall în sudul orașului.

Sandwich-ul Club de la Grand Cafe Van Gogh

Am ieșit sâmbătă prin centru vechi și istoric din București cu un vechi prieten și o colegă de apartament

Am ajuns pe Smârdan și am ales cafeneaua Van Gogh, fosta Loggia, deoarece niciunul din noi nu a fost acolo. Mi-au placut cafenea în noul format. Este mai luminoasă, are un aer de cafenea, oglinda mare de pe perete amplifica lumina, servirea bună iar mesele de la geam sunt de efect. Chelnerul cu puțin umor, și-a făcut treaba bine și a făcut recomandări la obiect.

Mi-au plăcut mesele de la geam. Sunt mai înalte și mai mari. Formează o graniță între exterior și interior. Astfel poți să vezi de “sus“ clienții din interior si pe trecatorii de afara. Senzația este plăcută când stai la o masă de la geam.

Mesele de la geam crează senzația unui local plin, animat și viu pentru trecători.

Un minus este lipsa unui fundal sonor care să se audă încet. Când este aglomerație se crează o gălăgie de cantina. Zgomotul de fundal nu se mai aude când se aprind discuțiile și la masa ta.

Vedeta serii a fost sandwich-ul “Club”. Delicios sau mai bine spus divin. Nu îmi era foame ci mai degrabă poftă de un sandwich. Așa că am încercat un sandwich club, la 13 lei, pe care l-am devorat fără să respir datorita gustului. Mai târziu am mâncat încă unul la fel la pub-ul St. Patrick. Nu a fost la fel de gustos ca cel de la Van Gogh.

Sandwich Club era format din două triunghiuri duble mari, cu pâine proaspăt făcută toast, cu pastrama afumată din piept de pui, bacon uscat și ușor afumat, salată proaspătă moale, roșii proaspete cu gust și un sos de maioneză care face diferența față de alte sandwich-uri de acest gen. Și acum îmi este poftă și îmi “lasă gura apă” când scriu aceste rânduri.

Vacanta la Brasov si club the Moose

Imi e dor de Brasov. As vrea iar sa il vizitez. Nu neaparat in ideea unei vacante sau excursii. Doar sa ajung acolo, sa ma plimb, sa respir aerul curat, sa urc pe munte, sa beau o cafea la o cafenea din centru, sa mananc la un restaurant cu prietenii, sa fac poze, sa ma plimb cu masina prin Brasov si prin Poiana Brasov sau pe valea Prahovei.

Imi amintesc de ultima incursiune in Brasov. Se intampla acum 2 luni. A fost frumos. Vroiam sa scap de oras si sa ma plimb. Mi-am facut cateva bagaje vineri dimineata si apoi am plecat la munca. De la munca am urcat in masina si am luat drumul Brasovului.

Vorbisem cu o zi inainte cu Sebi, prietenul meu din Brasov, ca sa ma astepte. Mi-a zis ca ma asteapta avand in vedere ca nu ma mai vazuse de ceva timp. Deasemenea ma anuntat ca sambata seara o sa iesim intr-un club de fite din Brasov numit The Moose, la care avea cateva invitatii.

Drumul a fost o placere pentru mine, tinand cont ca imi place sa conduc mai ales la drum lung. In schimb urasc sa conduc pe autostrada, prin simplu fapt ca am mers foarte mult pe autostrada Bucuresti-Constanta. De fiecare data imi place sa merg pe Valea Prahovei, chiar daca este aglomerat,  mai mult din cauza peisajelor.

Brasovul este orasul care ma linisteste de fiecare data cand il vizitez. Nu stiu ce are, dar are ceva special. In acel weekend m-am plimbat putin prin oras, am fost pana in Busteni si m-am intalnit cu cativa priteni din Constanta care sosisera si ei in vacanta, am vizitat un mall, am mers prin 2 cafenele cu cateva persoane din oras si spre seara m-am pregatit pentru iesirea in club.

Clubul Mosse, este situat undeva prin centru, pe langa hotel Aro, intr-o locatie destul de mare. Din cate am inteles a fost un teatru sau o sala de cinema. Se pare ca in seara respectiva era relansarea clubului pentru sezonul de toamna. Era invitat un dj renumit de prin Europa, de care nu am auzit, dar care s-a dovedit in dj bun, prin muzica cu care ne-a incantat in seara respectiva. Acesta este Dj Ravin si cateva melodii pot fi ascultate aici.

In club The Moose a fost foarte placut. Nu ma asteptam, avand in vedere ca toti spuneau ca e un club de fite, in care merge lumea buna a Brasovului. Adevarul ca la intrare era coada si nu intra oricine, doar cei cu invitatie. Ulterior sa intrat si fara invitaite, dar asa a fost la inceput ca sa dea impresia unui club exclusivist si in plus era si redeschiderea. Interiorul placut, simplu, aerisit, spatios, cu toate ca la un moment dat era foarte plin. Preturile erau ok, oamenii nu chiar cu fite dar se vedea si se simtea prestanta lor. In schimb am ramas surprins de sociabilitatea persoanelor din club si de bunul simt. De remarcat ca in dreptul barului scrie mare cu litere de cativa metri “BAR”. Se vede cum intri in club. Ma gandesc ca prin Brasov se sta prost cu orientarea si toata lumea intreba unde este barul. Un minus, pentru un club de prestanta, l-am observat la garderoba. Hainele se agatau de gaica. Daca nu aveai gaica la haina erai ghinionist si nu era primita haina. Normal ar fi trebuit ca hainele sa fie puse pe umerase. Poate intre timp s-a rezolvat. Tipele dragute, dezinvolte si foarte de”treaba” chiar socializau fara probleme. Se pare ca nu poti compara tipele din Brasov cu cele din Constanta care sunt foarte greu de abordat. Am remarcat si barmanii care faceau tot felul de “exercitii” cu paharele si sticlele din dotare si chiar le iesea bine. Per general a fost frumos si as mai merge in The Moose.

A doua zi am plecat devreme spre Bucuresti deoarece am dorit sa ma opresc si prin Sinaia. Era cald si placut, lume multa, peisaje frumoase, agitatie si pe strada si pe trotuar. Era clar ca incepuse perioada de turism la munte, explicat si prin aglomeratia autoturismelor care se indrepta duminica dupamiaza spre Bucuresti.

Acum, de sarbatorile de iarna sigur o sa merg din nou la Brasov, poate si asa doar pentru weekend, daca nu pentru o perioada mai mare sau poate pentru Revelion.

Piano Bar

In ultimile 2-3 luni am avut ocazia sa “vizitez” 2 baruri din categoria Piano Bar. Acestea sunt: The Jack’s si Limelight.

Cum am ajuns in Limelight?! Eram intr-o vineri prin Planters si prin Terimus, si am hotarat, impreuna cu George si Raluca, sa mergem in Limelight. “Acolo intri iti iei ceva de baut si trebuie doar sa zambesti, tipe sunt din plin si vor doar agatate”, spune Raluca. Eu cu George, am zambit si am zis: “Pai ce mai stam, hai sa vedem minunea asta”.

Am ajuns acolo. Situatia nu era asa cum o prezentase Raluca. Intradevar lume destula, animata de muzica live cantata la clape, chitara si voce de catre 2 tipi bulgari. Muzica buna te facea sa te simti bine si chiar te indemna sa dansezi, deoarece jumatate din audienta chiar dansa. In jurul “barului pian” era strans poporul si savura cate un pahar de bautura.

Femeile erau si ele destule, dar oarecum trecute de 25 de ani si chiar pe la 35, dar varsta nu are limite, deci ce mai conteaza. Nu astepta nimeni sa fie “agatata”, asa cum ne spusese Raluca, dar erau destule fete zambitoare. Am testat sociabilitatea persoanelor de sex feminin si era oarecum ok dar la limita. E clar ca nu ne incadram in limitele lor de varsta. Am mai auzit povesti de genul: “sunt tipe care iti ofera un anumit tip de companie”, dar nu ma pot pronunta exact daca asa este sau nu. Se perindau si cativa straini, probabil de la hotelurile din zona in cautare de “capatuiala”. Poate au succes.

Cu alta ocazie am fost insotit de gasca si o tipa din America, care a ramas oarecum impresionata ca exista un bar de genul acesta, cu muzica live, americana si cantata spre foarte bine. A doua oara cand am ajuns mi-am dat seama ca tipele de aici joaca “inabordabila” destul de subtil. Am ramas uimit sa vad si doua cupluri de tipe lesbi. Nu am fost socat ca nu am nimic impotriva lor dar nu am mai vazut live, dea lungul serii atata afectiune, tandrete, priviri si gesturi intre 2 cupluri de femei. Va trebui sa ma obisnuiesc, vin vremuri “grele”.

Despre Limelight am mai citit aici, aici si aici, in schimb despre The Jack’s nu am gasit nimic scris (evident la o cautare nu chiar amanuntita).

Cum am ajuns la The Jack’s? Ramy mi-a recomandat sa emrg acolo, dupa ce fusese si ea cu putin timp inainte. Am ajuns cu o buna prietena din Constanta, care muncea la acel moment dat in Bucuresti. Am ajuns intr-o zi de miercuri seara. Era cam gol, nu canta nimeni. Ulterior a inceput tipul sa cante la pian si cu vocea. Se pricepea. Am stat cam 2 ore, de la 22:30 pana dupa miezul noptii. Intre timp cantaretului ia sosit si partenerul de cantat. Canta la chitara. Am inteles ca amandoi sunt bulgari si ca ar face parte din grupul de cantareti care isi fac veacul si la pianul din Limelight. Intre timp au sosit si “vizitatorii” si barul s-a umplut la jumatate de capacitate. Clientii erau oarecum mai in varsta, trecuti de 30 de ani, chiar 35, in majoritate barbati, chiar si cateva vedete din lumea muzicii. Am avut impresia ca erau si tipii de la Iris.

Localul e mult mai placut decat Limelight, mai luminos, mai primitor, si design-ul interior respecta mai mult conceptul de piano bar precum si cel al numelui. Nu exista mese la care sa te asezi, singura masa fiind cea din jurul painului, in schimb in Limelight sunt cateva mese ducand astfel conceptul piano bar mai mult spre club. La The Jack’s se respecta astfel conceptul de piano bar, deoarece locurile unde poti sa savurezi o bautura sunt la bar, in jurul pianului, si pe margine unde sunt scaune si “tejgheaua” aferenta. Pe perete exista si un acvariu foarte placut, dar mic. Bauturile nu sunt chiar ieftine, dar acum depinde si de buzunar.

Am mai fost si intr-o seara de sambata, tot in jur de 12 noaptea si era super full. De aceasta data s-a schimbat raportul persoanelor de sex masculin si feminin. Era cam la egalitate. Majoritatea oricum vin in gasca, atat cupluri cat si cei singuri sau singure. La un moment dat era o mica gasca de tipe, care chicoteau, dar facea pe inabordabilele, cel putin la prima vedere. Uneori ma gandesc de ce mai ies unii oameni in oras?!?! Daca nu vor sa socializeze cel mai bine sa stea acasa. Daca ies in oras, intr-un bar sau club, acolo sunt oameni, care deobicei socializeaza in anumite limite impuse de bunul simt. Ei bine, sunt si persoane de sex feminin care nu prea adopta partea de socializare, dar asta e alta discutie.

Recomand aceste doua locuri daca vrei sa mergi sa bei ceva si sa asculti muzica live si buna, sau daca vrei sa mergi cu o tipa sa ascultati impreuna melodii de drag si dor. In cazul fetelor daca vrei sa iesiti “ca intre fete” recomand sa mergeti atat in Limelight cat si in The Jack’s. Atmosfera, muzica, persoanele din zona sunt sigur mai mult decat ok.

Din cele doua mai mult imi place The Jack’s.

Unde se afla fiecare?

Limelight il puteti gasi pe Calea Victoriei Nr. 100, mai precis in spatele Hotelului Hilton, la subsol. Se afla langa o caserie UPC.

The Jack’s se afla pe str. George Enescu nr. 10 colt cu str. G. Clemenceanu.